Ce este filosofia Či care este rolul ei astÄzi? Ćn perioada iulie-octombrie 1966, Michel Foucault, Ć®ntr-un manuscris scris cu foarte multÄ grijÄ, dar pe care nu Ć®l va publica, oferÄ rÄspunsul sÄu la aceastÄ Ć®ntrebare mult dezbÄtutÄ. Spre deosebire de cei care, la acea vreme, s-au strÄduit sÄ dezvÄluie esenČa filosofiei sau sÄ-i pronunČe moartea, Foucault o Ć®nČelege. Discursul filosofic propune astfel un nou mod de a face istoria filosofiei, care o desprinde de comentariul marilor filosofi. Nietzsche ocupÄ Ć®nsÄ un loc aparte pentru cÄ inaugureazÄ o situaČie Ć®n care filosofia devine o Ć®ntreprindere de diagnosticare a prezentului. Čine acum de filosofie sÄ spunÄ, pe baza āarhivei integrale" a unei culturi, ce anume o face actualÄ.
āDiscursul filosofic, un manuscris nepublicat de Michel Foucault (1926-1984), este o surprizÄ majorÄ. Scris Ć®ntr-un timp scurt, mai ales de la jumÄtatea lunii iulie pĆ¢nÄ la Ć®nceputul lui septembrie 1966, confirmÄ puterea de muncÄ excepČionalÄ a autorului, care abordeazÄ o sarcinÄ formidabilÄ: sÄ caracterizeze clar Či metodic ceea ce reprezintÄ discursul filosofic."
Le Monde
Michel Foucault (15 octombrie 1926 ā 25 iunie 1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor Či critic literar francez, a lÄsat posteritÄČii o operÄ cu puternice ecouri Ć®n filosofia Či istoria Čtiintei, Ć®n psihanalizÄ, Ć®n sociologie etc. A absolvit Ćcole Normale SupĆ©rieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, Či Universitatea Sorbona, obČinĆ¢nd pe rĆ¢nd trei licenČe: Ć®n filosofie (1948), Ć®n psihologie (1950) Či Ć®n psihopatologie (1952). Ćntre 1954 Či 1960 a predat franceza la Universitatea din Uppsala, lucrĆ¢nd apoi pentru scurte perioade de timp la universitÄtile din VarČovia, Hamburg Či Tunis.
A revenit Ć®n FranČa, unde a fost mai Ć®ntĆ¢i titular al catedrei de filosofie de la Universitatea Clermont-Ferrand, apoi la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la College de France din Paris. Printre cÄrČile sale se numÄrÄ: NaČterea clinicii, Arheologia cunoaČterii, Cuvintele Či lucrurile, Istoria sexualitÄČii, Ordinea discursului, Guvernarea de sine Či guvernarea celorlalČi, Anormalii etc.
De acelaČi autor, la Editura Trei a mai apÄrut Istoria nebuniei.